Se afișează postările cu eticheta Eyes. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Eyes. Afișați toate postările

joi, 13 noiembrie 2014

Taeyang - Eyes, Nose, Lips

Prolog:
Mi-am deschis pieptul si din bataile inimii mele am smuls cea mai puternica flacara si am plantat-o in inima ta. Iubirea. Care acum creste si in tine. Te faci una cu stelele, cu apa, cu vantul. Nu privi inapoi... Inchide ochii, intinde-ti aripile si zboara... Esti libera sa stralucesti in toate culorile curcubeului. Lasa flacara sa devina una cu tine, sa arda mai departe pana va deveni un foc mare, purificator, ce va transforma totul in iubire. Asa voi ramane si eu o farama din praful de stele, caci inca te iubesc...

 
 
 
 
 
 
 
 
 


Taeyang - Eyes, Nose, Lips (romana)

Nu regreta, 
Asta mă face şi mai jalnic. 
Cu buze tale frumoase şi roşii 
te rog,  grăbește-te, ucide-mă și du-te. 
Sunt bine. 
Uită-te la mine pentru-o ultimă oară 
Zâmbeşte ca şi când n-ar fi nimic, 
Aşa să-mi amintesc de tine când mi-e dor,
Să pot să-ţi fac icoană-n  gândul meu. 

Egoismul meu ce nu te-a lăsat să pleci 
S-a transformat într-o obsesie ce te-a întemniţat . 
Ai suferit  din cauza mea? 
Rămâi tăcută... 
De ce-s nebun? De ce nu te uit?
Ai dispărut deja. 

Ochii, nasul, buzele ...
Când mă atingeai uşor
Cu vârful degetelor  tale
Mai simt şi-acum... 

Dar, ca o flacără stinsă, 
Stinsă și distrusă 
Din cauza iubirii noastre.
Doare atât de mult, însă acum te numesc  amintire. 

Te iubesc, te-am iubit 
Probabil nu a fost de-ajuns... 
De te-aş vedea măcar din întâmplare... 
Cu  fiecare zi devin mai neliniştit, 
Gândul la tine mă face să leşin. 
Zâmbeai  în pozele de altădată,
Neştiind că se apropie sfârşitul. 

Egoismul meu ce nu te-a lăsat să pleci 
S-a transformat într-o obsesie ce te-a întemniţat . 
Ai suferit  din cauza mea? 
Rămâi tăcută... 
De ce-s nebun? De ce nu te uit?
Ai dispărut deja. 

Ochii, nasul, buzele ...
Când mă atingeai uşor
Cu vârful degetelor  tale
Mai simt şi-acum... 


Dar ca o flacără stinsă, 
Stinsă și distrusă 
Din cauza iubirii noastre.
Doare atât de mult, însă acum te numesc  amintire. 

Ochii tăi negri care mă vedeau  numai pe mine,
Nasul tău avea cea mai dulce suflare, 
Buzele tale care șopteau "Te iubesc, te iubesc" .. eu .... 

Ochii, nasul, buzele ...
Când mă atingeai uşor
Cu vârful degetelor  tale
Mai simt şi-acum... 

Dar ca o flacără stinsă, 
Stinsă și distrusă 
Din cauza iubirii noastre.
Doare atât de mult, însă acum te numesc  amintire.

Credit: Maria Chiotan