Se afișează postările cu eticheta Redemption. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Redemption. Afișați toate postările

sâmbătă, 28 noiembrie 2015

Social Color of Kpop


Da, da, deseori ne credem pe cai mari, buricul Pamantului, invincibili, de neoprit, ca si cand am trai in ceruri si avem lumea la picioare... dar suntem pe pamant! Purtam costume, ne punem masti, privim de sus cu aroganta pentru a ne masca vulnerabilitatea/nestiinta/ignoranta/nimicnicia/goliciunea/neputinta... Prinsi intr-un angrenaj care ne dirijeaza din umbra, constransi intre garduri induse, inca nu ne vedem limitele...
De la maimuta incoace ne credem destepti, frumosi, judecam, adjudecam, emitem pareri, ne credem stapanii adevarului absolut... Cu ochii lipiti de tv precum ciunga-n par, ne incolonam, convinsi ca intr-acolo e destinul nostru asa cum ne spun Anumite posturi, stim pe cine sa dam vina, uitam ca in prezent nu vedem si viitorul, ci doar ni-l inchipuim dupa chipul si asemanarea a ceea suntem manipulati sa credem ca suntem... Cu creierele spalate, nu realizam ca stam pe marginea prapastiei si cadem in golul viselor noastre...
Nu suntem doar scalvii sistemului. Suntem propriii nostri scalvi, sugrumati de propriile ego-uri. De cand dorim sa moara si capra vecinului, de cand poftim la masina lui ca-i mai smechera, de cand vrem sa avem si sa avem, hranindu-ne cu lacomia noastra, ne vindem singuri... Totul in jur se misca mai repede decat noi... Si nu mai avem timp sa ne privim in oglinda sa vedem cat de goi suntem...
Ici colo, unii dintre noi se mai trezesc... Se simt pierduti in aceasta lume in care de fapt vor doar sa se regaseasca... Ar dori sa iasa dar usile sunt ferecate... Ar vrea sa urce dar nu pot zbura caci aripile le-au fost frante/ciuntite/zdrentuite/patate/jumulite/manjite... Orbecaie singuri intr-o lume care nu mai e nici o lume, cautand sprijin...
Fara masti, fara poleiala, fara aplauze desarte de slava, au impins inevitabilul si pasesc ca niste zombi intr-o lume ce pare moarta... Incearca sa-si regaseasca candoarea si inocenta, sa refaca contactul cu ceea ce este important in viata, sa regaseasca scopul pentru care sunt in aceasta lume, sa iasa din rolurilor impuse si sa se recladeasca in afara lor, sa lupte pentru ceea ce-si doresc... Viata este mult mai complexa si nu o traduci prin microcipuri, coduri de bare, carti de credit, mall-uri, fast-food-uri, papusi Barbie, etichete...

Si-am incalecat pe-o sa si-am mai spus o poveste asa...