Blue Midnight Color of Kpop (X)

Viata isi incepe zbuciumata cale intr-o fecunda stralucire albastra. Durere si lumina, ne coboara sau ne inalta in abisuri pustiite de singuratate. Si supliciul asteptarii ne vlaguie si asteptam lumina albastra sa rasara nechemata sau sa se cufunde in adancuri, ca sa desavarseasca chinurile creatiei...

Cautam in cele mai neasteptate locuri, asteptam sa se ingane dimineata cu asfintitul, rascolim prin cotloane si sertare uitate, disecam maruntaiele gandurilor, incercand sa ne ridicam din adancuri. Ne vrem lumina, dar suntem prizonierii propriilor noastre nimicuri si ne prabusim tot mai adanc dincolo de noi...

Uneori tristetea musteste de fericire, iar caderea este doar inaltare. Candoarea spiritului nu mai poate fi tinuta in frau. Nesensul capata forme plutitoare si intelesuri profunde, iar seninul albastru pare a se inalta din nimic...

Un zambet e mai pretios decat daca am trece dincolo de orizont. Un lucru marunt, dar facut din iubire poate valora mai mult decat orice comoara. Bucuria noastra vine din launtru nostru, odata cu dragostea... Sa nu asteptam ceea ce cerem caci, cu siguranta, vom primi ceva mai bun...

Sa ne eliberam tristetea din inimi, sa ne luam mana de mana si suflet de suflet, sa simtim impreuna si sa traim acelasi scenariu. Sa mergem impreuna pana cand timpul albastru va pune geana peste geana...

Si-am incalecat pe-o sa si-am mai spus o poveste albastra asa...