Emotional Color of Kpop

foto: fallforward.wordpress.com

Imi dau seama ca nimic nu exista fara tine. Soare, liniste, caldura, atingeri, in toate te caut si vreau sa te privesc, sa te simt, sa le simt, sa le traiesc doar prin tine si sa le traim impreuna... Intunericul gandurilor mele se face curcubeu la atingerea ta...

O mare de iubire in albastru iti ofer. Inima prea plina de tine o las zalog... Noaptea inghite cu nesat orele iar eu vreau sa te atrag in insomniile mele... Viata nu mai este monotona si plina de tacere...

Esti acolo... ba dincolo... ba acolo... Te regasesc in tot ce ma inconjoara... Vreau sa fiu fantasma noptii ce iti da tarcoale, intalnita intr-un vartej de vise... Vreau sa te privesc, tu sa taci iar eu sa gasesc raspunsuri la intrebari nerostite... Ia-mi timpul si fii marea mea nemarginire...
Vise, durere, dar si ras, lacrimi si zambet in acelasi timp... Imi place sa urc in acest tren si sa fiu personaj in aceasta poveste fara sfarsit... Si sa cant despre asta...

Si-am incalecat pe-o sa si-am mai spus o poveste plina de emotie asa...

Blue Midnight Color of Kpop (XIII)

Nu lasa amurgul sa coboare peste mine. Lasa-l sa paseasca in urma mea inainte ca pleoapele sa se-nchida si umbrele sa se lase peste ganduri... Mai e putin si soarele va inchide ochii peste noi, iar ziua de azi o va inghiti pe cea de ieri...
Soarele se lasa prea usor inghitit de intunericul albastru iar cortina cade dureros peste sufletul meu. Ca si cum cineva mi-ar fi dat un branci, ma arunc in abis. Peste drumuri revarsate pasesc cu grija si cu teama. Nu vreau sa nu deranjez ordinea lumii albastre...
Palmele umede vor sa te cuprinda tot, sa te ocroteasca... Caci nimeni nu merita toate lucrurile urate care vin navalnic peste noi... Si vreau etern durerea din tine s-o rup fara sa curga sange sau lacrimi... Iar clipa sa ramana cu mine atata vreme cat mai am de oferit...

Lumea a ramas dincolo, iar scarile rulante urca si coboara goale... In abisul albastru, aplecata peste marginea gandurilor, crucea pare greu de dus... Peste mine, peste tine, s-a lasat noaptea de mult si astept ca ziua de azi s-o inghita pe cea de ieri...


Si-am incalecat pe-o sa si-am mai spus o poveste albastra asa...

Black and White Color of Kpop (II)

foto: gavelinus.deviantart.com

Alb ca neaua, alb ca norul pufos, alb ca linia care delimiteaza sensurile unui drum, alb, alb, alb... Incercam sa fim albi - sa radem alb, sa gandim alb, sa vedem alb, sa iubim alb. Dar in viata lucrurile nu sunt oranduite asa.

Te poti trezi intr-o buna dimineata ca totul in jur este negru. Si atunci sudoarea ti se prelinge pe fata, caci vocale, consoane, aripi frante, lacrimi, toate se napustesc asupra ta negre, asezandu-ti pe umeri tristetea.

Ce poti face cand vezi o mare de negru? Pleci capul? Te rezemnezi a neputinta crezand ca ai pierdut totul? Sau incerci sa-ti amintesti de visele tale - cum ti-ai dorit sa fi, sa zambesti, sa te pierzi in fiecare zi nascandu-te din nou. Te intrebi unde e lumina? Acolo unde trebuie sa fie. Intoarce-te si paseste spre coltul unde e speranta!

Viata este o infinitate de culori, de nuante, de combinatii interesante, care, uneori ne fac să zambim, alteori ne intristeaza. Micile detalii colorate care ajung sa ne bucure si sa ne readuca stralucirea din priviri.

Poate mai timid, poate mai ferm, pas cu pas sau in salturi, descoperim ca pentru fiecare dintre noi viata e altfel si lumea este si colorata. Departe de tot ce a fost candva negru vrei sa zbori alb. Dar in fata te izbeste explozia de culoare.

Am crezut ca lumea se imparte in alb si negru. Dar m-am inselat. Si am lasat culoarea sa-mi intre-n suflet.

Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa...