Inca un blog despre kpop si kdrama. Cu informatii si interpretari personale despre ceea ce mi-a starnit interesul.
Precizez ca nu am nici un beneficiu in urma postarilor. I do not own anything, all rights belong to the artist!
Ascultandu-i, cred ca au venit din alta lume... Sunt fata in fata cu extraterestrii? Nu le cunosc limba, dar al saselea simt functioneaza perfect si inteleg tot. Si simt! Au si ei durerile lor, dorurile lor, frunstari si neimpliniri. Portativul e universal si din inflexiunile vocilor cuprind necuprinsul in causul palmelor....
Sunt printre noi, ne mangaie pe frunte si ne spun 괜찮아 (gwaenchana), lasa muzica noastra sa te patrunda/cuprinda, lasa-ti lacrimile sa vina si sa se impleteasca cu ale noastre intr-o cununa, paseste cu grija in lumea noastra, pianul iti va urma pasii, ca si ecoul vocilor noastre... Impreuna vom da nastere unor poeme, iar clipa o vom transforma in eternitate...
Un dor visceral de tot si de toate ma rascoleste si ma preling umbra alaturi...
Cu umilita ne inclinam voua, celor care ne primiti cantecul...
Si-am incalecat pe-o sa si-am ma spus o poveste asa...
Iarta-ma pentru ceea ce nu sunt. Iarta-ma ca n-am putut opri lacrima si am lasat-o sa se transforme intr-un ocean albastru. Nazuintele desarte mi-au obosit viata si vreau sa-mi vindec sufletul...
O clipa albastra petrecuta cu tine mi-am dorit sa fie viata. Dar m-am pierdut pe drum precum nisipul in mare, amagita de lucruri care vin si pleaca precum o adiere sau furtuna... Iar timpul, cel care trecea intr-o clipa cand as fi dorit etern, sau ramanea intepenit intre acele ceasului cand mi-as fi dorit sa se scurga intr-o secunda, nu l-am scormonit indeajuns pentru a gasi neintelesul...
Ma feresc sa mai fac promisiuni albastre, caci nimeni nu poate sterge trecutul, cat nu putem avea certitudini asupra a nimic din ceea ce suntem... Doar urmele pasilor nostri mai arata ca am fost trecuti pe aici...
Tresar speriata de fiecare data cand treci prin gandurile mele. Mi-e teama ca vei patrunde in toate cotloanele, ca vei descifra si vei desface toate nodurile a ceea ce am pus bine la pastrare, ascuns chiar si de mine...
Prea multe temeri, asteptari, tradari, agitatie pe peronul albastru al vietii, lacate ferecate sau lanturi rupte... Iarta-ma, caci nazuintele desarte mi-au obosit viata si vreau sa-mi vindec sufletul... Si-am incalecat pe-o sa si-am mai spus o poveste albastra asa...
Timpul albastru are si el o masura. Secunda e secunda, adunate 3.600 fac o ora, dar nu albastra, caci timpul albastru nu e masurat de ceas. Ci de intensitate. Sunt clipe intense si eterne pe care oricat as incerca sa le fac pierdute, nu reusesc. Le-am derulat în mintea mea de mii de ori in speranta ca ma voi plictisi de ele. Am crezut ca repetandu-le la infinit o sa-si piarda din putere, dar parca sunt mai vii si mai albastre.
Albastru aprins! Atat de aprins ca te dor ochii. Dar simt cum sufletul se elibereaza. Totul e posibil. Gandurile, fanteziile, oricat de ilogice ar parea, capata forme albastre. Si visez! Cu ochii larg deschisi sa intre culoarea in ei. Dor si totul e albastru. Notiunea timpului se sparge…In mii de bucati... Si le adun de pe jos...
Unele clipe nu se schimba. Unele clipe nu se uita. Unele clipe sunt ireverisibile. Si atat de speciale incat imaginatia le da un strop de nebunie. Si atunci cand parca intregul Univers pare nu ca se prabuseste, ci ca s-a prabusit deja, cand totul pare infundat intr-o mlastina flamanda si avida de suflete pierdute, mi-amintesc de albastru si dau "Play".
Ma intalnesc cu unicitatea intensitatii unei clipe vie doar pentru mine. Tic-tac... Tic-tac...Nu am putere asupra timpului, dar clipa albastra nu o poate distruge nimeni, e insasi unitatea de masura pe care am ales-o ca sa eternizez momentul.
Atat de albastru. Si intens. Cateva clipe de mare tulburare ce dureaza inca si par a fi eterne. E frumusetea clipei perfecte, neconditionate de vreme, coplesitoare, clare, care rascoleste originile simturilor...
Cel mai frumos timp al meu. Magic. Albastru. Deseori m-am intrebat ce smecherie inginereasca ar trebui inventata pentru a-l putea opri. Pentru ca, in aceasta viata trecatoare, timpul meu albastru ar trebui pus la pastrare. Mi-as dori sa-l inramez intr-o rama albastra si sa stau sa-l contemplu...
M-am indragostit, am iubit, poate am ranit, am suferit si am avut regrete. In tot acest haos am facut multe greseli pe care le-am uitat si am reluat acelasi joc de la capat, mi-am pierdut urma si m-am regasit in acel labirint in care visele isi pierd suflu si sunt sacrificate...
Pas cu pas m-am afundat in albastru si mi-am purtat povara. In acel labirint intortocheat n-am mai distins durerea de fericire. Amintirile albastre au prins aripi, tacand intens de teama ca odata imprastiate, cuvintele soptite vor smulge bucati din mine si ma vor arunca in haul ticsit de intuneric, uitandu-ma...
E greu de descris durerea albastra provocata de toate acele "de ce"-uri fara raspuns, de toate acele indoieli care ma tin treaza tarziu in noapte… Si cautand raspuns l-a intrebarea daca prezentul mai exista, este o certitudine sau doar o iluzie a trecutului am realizat ca, tavalita prin mocirla vietii, mi-am lasat sufletul albastru pe altare pagane unde a fost desfigurat si strepezit de mascariile vietii de zi cu zi...
Mirosul de hazna al sfarsitului incearca sa franga zborul viselor mele albastre, la capatul lui sa le faca sa cunoasca gustul pamantului. Dar, ca de fiecare data, ridic capul zambind iar visele mele albastre isi intind aripile spre orizont...
Si-am incalecat pe-o sa si-am mai spus o poveste albastra asa...
Nu eu dirijez muzica ci muzica imi dirijeaza starile, trezeste in mine sentimente si trairi nebanuite.
Timpul meu albastru, zambet tamp, vise tandre ratacite-n noapte, suflet tremurand, cuvinte nerostite intr-un univers prea stramt. Ascult si plang... Ascult... O inima facuta tandari de prea mult dor... O tristete ciudata, in care ziua de azi ma plimba prin gandurile de ieri... O durere imensa, nedefinita, in jurul careia timpul se infasoara perfid... La o margine de viata si de drum ma las sedusa de acest moment duios si magic. Ma lipesc de muzica ta, ma oglindesc in muzica ta, ma pierd, iar si iar, in muzica ta... The One... Do, re, mi. fa, sol, la, shi...
Album: [Ful-Length] 5집 Who Is The One, I Am The ONE!
Song Artist: The One (더 원)
Release Date: 2014.03.07
Genre: Ballad
Track list
01. Intro
02. 하나둘셋넷
03. 사랑아 넌 어디쯤 가니
04. 닮은 하루
05. 계절이 지나고
06. 불어온다
07. 사랑아
08. 0326
09. 하나둘셋넷 (Inst.)
10. 사랑아 넌 어디쯤 가니 (Inst.)
Mi-as dori ca rasnita necrutatoare care macina timpul sa nu se mai invarta atat de repede. Mi-as dori sa-l pot stange intr-o valiza pe care s-o fac uitata pe un peron, undeva departe... Pentru micile si efemerele bucurii sa nu platim timpului tribut. Daca ne nastem plangand, macar sa putem trai zambind. Iar daca zambim, sa impartasim asta. Timpul trece in schimbul vietii noastre... Sta insa in puterea noastra sa-l facem prietenos si darnic.
Ce-a mai fost memorabil in saptamana ce-a trecut? The One (더원) & Punch (펀치) - Sick (아프다니까)
Oglinda, oglinjoara, cine-i cea mai albastra din tara? In linistea camerei, mirarea nerostita a oglinzii sficuieste cu putere aerul...
Ma gandesc ca poate oglinda nu a inteles si incerc sa repet intrebarea. Dar soapte albastre se aud in urma mea. Grabeste-te, vanzatorul de vise a sosit in oras cu cele mai frumoase albastre vise. Le vinde si in rate!
Un fior ma cuprinde si lacrimi de fericire albastra se strecoara printre gene. Plutesc pe cerul albastru, iar gandurile se tes ca intr-o vraja...
Ma simt bine in albastru, culoarea mea de suflet. In noaptea tarzie zambetul meu albastru sterge praful din coltul stelor ca apoi sa se joace cu licarul lor.
Luna fredoneaza si ea, iar eu zbor la marginea timpului impacata cu mine. Vanzatorul de vise a sosit in oras. Si are cele mai frumoase albastre vise. Dar ce vis sa-mi doresc? E vreunul care poate cuprinde tot albastrul din lume?
Si-am incalecat pe-o sa... Si multumiri lui Carmen Mihail pentru c-am mai terminat o poveste albastra asa!
Coreea, mereu surprinzatoare. Face ce face si scoate mereu la iveala cate un as din maneca. Desi as-ul numit The One (더원) pare scos de data asta de la naftalina. Desi a debutat in 2002 cu albumul "The Last Gift, The One!", cine este, de unde vine, cariera lui, viata lui, sunt lucruri foarte putin cunoscute. Un search pe goagal care este dupa un star kpop te pune in dilema, caci dai peste sute de pagini. Trist este ca de aceasta data cred ca mai multe pagini sunt cu numele meu decat cu cel al lui The One. Chiar daca am cautat cu numele lui de scena romanizat sau hangul ori cu numele sau real.
The One (더원), born 1974, real name 정순원 (Jeong Sun-Won), is a famous vocal trainer and artists who has taught over 400 artists including TVXQ, Super Junior, Sugar, Taeyeon, etc. in Korea. In this video he performed the song ’That Man’ in the singing competition program «I Am a Singer (season 2)», which revolved around top-tier singers competing against each other to win first place. The One just broke the record by winning three consecutive first-place, and that made him to be the fastest-ever singer to ’graduate’ from the program on September 30, 2012.
Aceste cateva randuri le-am gasit cam peste tot. Iar singura pagina Wilkipedia dedicata lui este (deocamdata) numai in limba coreeana. Si aceeasaraca in informatii despre persoana lui. Din fericire are o lunga lista cu melodiile cantate de el pe diverse coloane sonore ale unor kdrame de succes.
Interesat in adolescenta de muzica rock, The One (Jeong Sun-Won - 정순원) a inceput sa-si demonstreze abilitatile vocale cantand in trupa liceului. A descoperit apoi "black music", R&B american, Usher, Brian McKnight, si si-a schimbat stilul. SM Entertainment este compania care l-a promovat, apreciindu-i calitatile vocale dar si iscusinta in calitate de mentor si producator.
Timid? Asa sa fie The One? Indiscutabil, una dintre cele mai bune voci, multi ani a preferat si a fost mai bine cunoscut pentru munca sa din spatele scenei, ca producator muzical pentru serii TV de succes precum "Loveholic", "My Rosy Life", "Palace" sau "My Man's Woman's".
Minunatul sau timbru vocal, pe care e greu sa il uiti odata ce l-ai ascultat, l-a adus la emisiunea "I Am a Singer" (sezonul 2)
The One a stabilit un record, castigand de trei ori consecutiv primul loc, devenind cantaretul care a "absolvit" cel mai rapid concursul.
Iar de aici a urmat explozia:
Caci "Winter Love", OST-urile din "That Winter, the Wind Blows" si "Best Wishes to You" din "Gu Family Book" l-au urcat in topul celor mai apreciati interpreti coreeni.
O voce pe care daca Dumnezeu ar fi intalnit-o in cele 7 zile cand a creat lumea ar fi transformat-o intr-un vulcan ca sa erupa o data cu toate iubirile si durerile puse pe note, iar lacrimile, margele stranse in gene, le-ar fi transformat in lava sa pastreze fierbinte emotia
Profil
Nume de scena: The One (더원). Nume: Jeong Sun Won (정순원). Data nasterii: 19 aprilie 1974. Inaltime: 181cm. Greutate: 72 kg. Hobby-uri: muzica, snowboarding, Muay Thai (box thailandez), inot. In prezent la Smurf Entertainment
Discografie:
06.07.2013 - New Wave Studio (Vol.1) DOWNLOAD
2012 - "Chaser" (The Word I Love You, The Only Love)
22.02.2011 - "Two Men’s Story"
2010 - "Like A Star"
2009 - "Loneliness"
3.09.2008 - "The Last"
2007 - "Critical Love"
9.08.2004 - "The One"
16.02.2002 "The Last Gift, The One!"
That Winter, The Wind Blow, serial Coreea, 20 de episoade, pe care le puteti urmari aici. Un serial la care trebuie sa stai cu tona de batiste langa tine. O mare iubire ce vine de te miri unde, ce pare imposibila, ce sta sa se intoarca impotriva ta... Dar undeva exista sansa... care iti poate surade. Dar toate, în acord cu minunata coloana sonora, cu nume bine-cunoscute: Gummy, Kim Boa (Spica), The One, Taeyeon, Yesung (Super Junior)
Track List:
01. 먹지
02. 눈꽃
03. 겨울사랑
04. Tears Fallin’ (Guitar Ver.)
05. 그리고 하나
06. 겨울사랑 (Piano Ver.)
07. Tears Fallin’ (Piano Ver.)
08. 겨울사랑
09. Blind Love
10. 살고 싶다
11. With U
12. Goodbye Happiness 13. 78억
14. 사랑따윈 필요없어
15. It’s Over
16. 겨울바람
17. 비밀의 방
18. Open Your Eyes
19. 포커페이스
20. 오해
21. 블랙잭
22. 따뜻한 눈빛
23. 영이의 방
24. 겨울에 만난 사랑
OST-urile le puteți descarca de aici, aici sau aici.
Gandurile mele se incapataneaza sa ramana albastre. Le trimit in dreapta, le trimit in stanga, le arunc sus, le arunc jos, dar afurisitele tot albastru se vor.
Trecem prin timp si timpul ne priveste trecand. La margine de lume se aduna taceri si nelinisti, iar camarile parasite ale sufletului se umplu de colb. Sperantele, visele cazute, secundele goale, aripile frante, toate vin si pleaca din viata noastra, iar noi stam pe marginea drumului urmand umbra amintirilor.
Gandurile albastre se tot innoada, poticnindu-se. Ne facem iluzii, convinsi ca povestile noastre sunt gravate in piatra. Dar de cele mai multe ori sunt niste biete urme pe nisip. Credem ca in ele se afla inscrise rosturile lumii, umbrele zorilor ce invart zilele fara numar, lacrimile picurande, in speranta ca vor vindeca tristetea.
Ne punem tampla pe norul de puf cautand alinare. Si uitare. Dar vantul a spart globul albastru in care ne ghemuisem, prefacandu-l in cioburi si imprastiindu-ne iar...
Inchid ochii si sper ca gandurile albastre sa mearga si ele la culcare. Imi culeg zambetul in palma si un fior albastru ma cuprinde.
Dintr-o data inima mea a devenit prea mica pentru atata albastru. Iar eu trec prin timp. Si timpul ma priveste trecand. E doar inceputul...
Si-am incalecat pe-o sa si-am mai spus o poveste albastra asa...
